RSS Feed

În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea – Constanța Vintilă-Ghițulescu

Posted on

in-salvari-si-cu-islic-biserica-sexualitate-casatorie-si-divort-in-tara-romaneasca-a-secolului-al-xviii-lea_1_fullsizeDa, ați citit bine. Chiar asta am citit eu în ultima săptămână and I loved it. Realizez că nu e o alegere foarte populară (ce vorbesc, probabil doar eu, autorul și editorul am citit-o), dar titlul ăla e fix pe gustul meu. I had to have it.

Cartea e structurată exact după cum spune titlul. Prima parte este despre Biserică în secolul XVIII în Țara Românească și, deși a fost partea cea mai puțin interesantă, a fost totuși foarte utilă. Aici aflăm exact cum era structurată, cine și de ce se ocupa de problemele personale ale oamenilor simpli și cam cât de mare era de fapt autoritatea bisericească. După partea asta însă începe distracția și totodată frustrarea.

În șalvari și cu ișlic prezintă în detaliu și cu o mulțime de exemple întregul proces matrimonial, de la pețit la zestre la logodnă, căsătorie și divorț. Am iubit capitolele astea. Nu doar că sunt foarte bogate în informații (bine documentate și citate), dar Constanța Ghițulescu le redă  într-un mod foarte accesibil și fără detalii inutile care pe mine m-a prins din start. Mentalitatea secolului XVIII e interesantă în sine, dar să vezi cum era privită căsnicia și femeia în secolul ăsta în Țara Românească e ceva aparte. Pe cât de fascinantă e, pe atât de multe frustrări aduce cu sine. Egalitatea nu există, abuzul e în floare și fericirea e neglijabilă. Veți afla, de exemplu, că în cazul abandonării domiciliului o femeie trebuia să aștepte 5 ani și să prezinte dovezi că și-a căutat soțul și n-a primit niciun semn de la el pentru a putea în final să primească divorțul, pe când un bărbat îl primea chiar și după un an jumate. Despre cum era privit adulterul în funcție de cine l-a comis nici nu mai vorbesc.

Tare mult mi-a plăcut cartea asta. Putea să o dea în bară în foarte multe moduri, dar nu a făcut-o. Dacă e cineva interesant de genul ăsta de subiect, v-o recomand cu dragă inimă.

Mulțumesc mult librăriei online Libris pentru posibilitatea de a citi romanul.Țin să vă amintesc, pe această cale, de puzderia de cărți online și cărți beletristică pe care le puteți achiziționa pe această librărie online.

Reclame

2 responses »

  1. „probabil doar eu, autorul și editorul am citit-o”, plus profesorii si studentii de la facultatea de istorie, cercetatorii din domeniu si orice individ pasionat catusi de putin de istorie, despre care te asigur ca sunt destui. Foarte putini, nu? Daca nu e beletristica nu inseamna ca n-o citeste nimeni. Asta e numai conceptia tipica a adolescentului care inca se joaca pe bancile scolii si care se intampla sa fie singurul soarece de biblioteca din colectivul lui, astfel ca ajunge sa creada ca e vreun specimen unic in societate. Si nu, nu e roman nici daca o citesti cu susul in jos si cu ochii inchisi („posibilitatea de a citi romanul”). Este o lucrare de specialitate, scrisa intr-o maniera accesibila si publicului larg, deci nu avea cum ” să o dea în bară în foarte multe moduri”. E genul de carte pe care o citesti strict pentru informatia oferita, nu pentru modul in care stie autorul sa te vrajeasca.

    Răspunde
    • Imi place ca simti nevoia sa faci pe desteapta, dar ai nevoie de ceva mai multa materie cenusie pentru asta. Daca ai fi facut efortul colosal de a da un scroll pe blogul asta, te-ai fi prins ca nu sunt nici adolescenta, nici studenta, nici cercetatoare, ci o cititoare de beletristica in general care se intampla sa guste si unele carti de istorie. Si da, papusa, o putea da gres in multe moduri. Daca ai fi citit pe cate de multe carti de specialitate pretinzi si ti-ai mai fi folosit si creierul cand o faceai, te-ai fi prins ca si informatia de genul poate fi data in moduri si moduri. Pana atunci, pasi pe covoras, ca la mine pe blog eu decid si ce scriu, si cum scriu, si cine imi comenteaza 😀

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: