RSS Feed

The Kingkiller Chronicle: Teama Înțeleptului – Patrick Rothfuss

Posted on

45-avanpremieraNici măcar nu îmi amintesc când am început cartea, știu doar că a durat ceva până am terminat-o. Are 1243 de pagini cu un scris mic și, deși se citește destul de ușor, durează ceva. Ceva mai mult.

Dacă ați citit recenzia primului volum, știți deja cât de mult mi-a plăcut și ce așteptări mari aveam de la cel de-al doilea. Mare dreptate am avut. O să încerc să explic acum de ce mi-a plăcut enorm și acesta, deși nu e prea ușor pentru că motivele sunt destul de subtile și mi-a fost greu să îmi dau eu însămi seama de ele, ce să mai zic să le pun în cuvinte.

Ador, așa cum am mai spus, faptul că nu poți spune că există vreun punct culminant în carte. O parte din evenimentele povestite sunt obișnuite, o parte sunt absolut ieșite din comun, dar nu sunt tratate într-un mod bombastic sau dramatic. Totul decurge lin, fără emoții foarte puternice, dar nelăsându-te totuși să te dezlipești de carte.

Cel de-al doilea motiv e extrem de important pentru mine și îl apreciez enorm pe domnul Rothfuss pentru că a reușit o asemenea strategie. Cartea e al naibii de credibilă. E fantasy, are creaturi ciudate, magie și tot felul de alte minuni, dar e credibilă într-un mod pe care nu l-am mai întâlnit până acum. Seria este structurată ca o povestire în ramă. Cred că am mai spus asta, dar nu contează. Kvothe cel din prezent își povestește viața. Avem câteva sute de pagini de trecut, ca să zic așa, apoi din când în când mai apar și câteva întreruperi, în care ne întoarcem în prezent. De ce explic asta, mai ales dacă bănuiesc că am spus-o și în cealaltă recenzie? Pentru că vedem ceea ce s-a întâmplat prin ochii celui implicat. Nu ar fi mare lucru, sunt enorm de multe cărți de acest fel, dar în acest caz ceva e diferit. Pentru prima oară în cariera mea de cititor (nu ca să mă laud, dar nu e chiar mică), am dat peste o opera de ficțiune care sună mai credibil și mai autentic ca multe autobiografii. Detaliile și modul în care sunt ele tratate fac asta, cred. De la felul în care se simte dimineața la modul în care îți vede și tratează un profesor pe care nu-l place materia, volumul aduce într-un fel enorm de mult cu un jurnal. Te trezești pur și simplu crezând la cel mai sincer mod că ceea ce citești e adevărat. Fantastic. Așa ceva mai rar.

Cel din urmă aspect care mă încântă e faptul că știm sigur că o să urmeze un dezastru. Bănuiam asta de la primul volum, nu e greu să îți dai seama că un om legendar nu ajunge așa cum e Kvothe în prezent pentru că i s-au întâmplat lucruri bune. Nu. Ceva teribil trebuie să se fi întâmplat și mor încet gândindu-mă ce anume. Kvothe însuși spune la un moment dat: “I know what sort of story I’m telling. This is no comedy. (….) “I have led an interesting life, and this reminiscence has a certain sweetness to it. But . . . Kvothe drew a deep breath and let it out gently. “. . . but this is not a dashing romance. This is no fable where folk come back from the dead. It’s not a rousing epic meant to stir the blood. No. We all know what kind of story this is.” Ce s-o fi întâmplat, Dumnezeule mare, ce naiba s-o fi întâmplat? Și când o avea de gând Rothfuss să scoată și ultimul volum?

Ador seria. Enorm. Citiți-o și adorați-o.

19 responses »

  1. Citesc cartea dar as dori sa o pot citi si pe telefon, sa nu mai car 1250 de pagini pentru 30 pe care le citesc intr-o vacanta… Stie cineva unde pot gasi carte in pdf?

    Răspunde
  2. M-am intors… In caz ca nu stiai exista o mica nuvela care are practic loc intre teama inteleptului si a treia carte. Se numeste „The Slow Regard of Silent Things” si e din perspectiva lui Auri. Nu e deloc integrala seriei, dar prezinta o parte din situatii din perspectiva acelei fete. Ea este aproape singurul personaj in carte, dar are o perspectiva interesanta asupra evenimentelor.

    Răspunde
    • Am auzit de ea de câteva ori, dar tot uit să fac rost și mă iau cu altele. Thanks! Chiar sunt curioasă cum e, tot încercam să îmi dau seama care e treaba cu fata aia și nu am reușit deloc

      Răspunde
  3. Pingback: Summer in a bag of books | Cori's Bookfrenzy

  4. Eu am gasit recent intr-un hypermarket, din greseala, Numele Vantului la 2 ani dupa ce l-am citit in engleza. E o serie asa de buna incat ma gandesc sa cumpar si varianta in romana doar pentru a o imprumuta prietenilor care nu sunt atrasi de cateva kilograme de text in limba engleza.

    Daca ti-a placut „The Kingkiller Chronicles” ar trebui sa arunci un ochi asupra seriei Earthsea (macar prima carte „A Wizard of Earthsea”) pentru a vedea unele din motive care l-au inspirat pe Pat in scrierea „Cronicii”. E o serie greoaie si nu prea distractiva dar e concisa.

    Răspunde
    • Pe de alta parte daca te intereseaza un sistem de „magie” (desi nu e chiar magie) cel putin la fel de complex si credibil ai putea incerca seria Mistborn a lui Brandon Sanderson. Da, acelasi Brandon Sanderson care a terminat saga Wheel of Time sub tutela si indemnul domnului Robert Jordan. Am fost introdus operelor lui Sanderson cu Elantris, care mi-a placut, dar nu am vrut sa incep o serie asa de lunga scrisa de 2 autori (Wheel of Time) asa ca am inceput Mistborn si am terminat primele 3 cartin in putin peste o saptamana, asa de cuprins am fost. A patra carte face parte din o alta trilogie din acelasi univers si se petrece la cateva sute de ani dupa evenimentele din primele 3 carti. Te poti opri doar la prima carte, Ultimul Imperiu, dar sincer o gramada din lucrurile care se intampla din flashback-uri nu vor fi rezolvate. Si daca crezi ca Raul a fost invins la sfarsitul primului volum, te-ai insela amarnic.

      Daca crezi ca genul de roman fantastic non-traditional scris de Rothfuss e ceea ce cauti as mai putea sa-ti sugerezi cativa autori care reusesc sa mai produca cateva diamante intr-un gen atat de abuzat ca „fanatasy”. Cativa din acestia (nu am sa ii enumar pe cei mai cunoscuti ca Gaiman sau King) ar fi Lev Grossman, Lois McMaster Bujold, N. K. Jemisin (o favorita a mea), Scott Lynch (alt favorit) sau Marie Brennan (care are un titlu putin confuz pentru una din seriile ei). Am ceva mai multi favoriti pe partea de SF dar daca ma uit la tag-urile de pe blog nu prea cred ca esti interesata.

      Răspunde
      • Urasc limita de caractere la comentarii😀

        Totusi sa ne intoarcem la Pat si la Cronica. Partile pe care le-am gasit cele mai interesante in ambele carti au fost „excursia” in Ademre (mai toata partea in afara de explicatia pe care o aveau localnici pentru reproducere, as putea scrie pagini in legatura cu ce nu mi-a placut in legatura cu acest lucru), efortul de a alcatui o istorie a Chandrian-ilor folosind povestile folclorice si Cthaeh-ul. Totusi incerc sa nu-mi ridic sperantele pentru ultima carte pentru ca, recent, majoritatea finalurilor trilogiilor cartilor pe care le-am citit nu mi-au placut deloc. Asta include serii ca Milkweed Triptych (Ian Tregillis), Silo (Hugh Howey), Inheritance Trilogy (N. K. Jemisin), Hunger Games (Suzanne Collins) sau The Expanse (James S.A. Corey). Sa fie clar, aceste serii mi-au placut dar fie ultima carte ca intreg sau o parte importanta din ea au fost cu mult sub asteptarile mele.

      • Mie cel mai mult mi-a plăcut ritmul în care merge povestea, naturalețea și credibilitatea ei și felul inteligent în care mă ține în suspans. Ce naiba o fi pățit Kvothe? Ce????
        Am și uitat când apare ultimul volum, dar o să dau sigur o precomandă, că altfel nu se poate

      • Eu am citit primele cărți din Wheel of Time și mi-am mai cumpărat două volume, dar nu am apucat încă să le citesc și mor de ciudă că nu am făcut-o, pentru că nu o să mai țin minte nimic din ce s-a întâmplat când o să mă apuc de ele și, din experineța mea, asta distruge mare parte din farmecul cărților.
        Sunt al naibii de sigură că sunt atrasă de genul de carte fantasy al lui Rothfuss și chiar am încredere în ce recomanzi, așa că mă pun imediat să fac un research pe net și să trec cărțile respective pe listă. Nici nu știi cât îți mulțumesc😀😀😀

      • Am seria Mistborn pe listă de ceva timp😀

    • Sunt mai mult decât interesantă de orice serie sau carte fantasy de genul și îți mulțumesc enorm

      Răspunde
      • Iti recomand sa incepi cu „The Lies of Locke Lamora” a lui Scott Lynch care e un fel de Ocean’s 11 cu elemente magice petrecut intr-un univers paralel fantasict intr-o perioada asemanatoare cu perioada premergatoare Renasterii Europene, in care mai toate lucrurile care pot merge prost cu planurile protagonistilor ajung sa mearga prost chiar foarte prost.

        Sau N. K. Jemisin cu alei The Hundred Thousand Kingdoms a carei premisa e, cel putin la inceput, faptul ca zeii (sau o mare parte din ei) au devenit sclavi ai omenirii in urma unui razboi civil intre ei.

        O alta reprezentare interesanta a zeilor o are Lois McMaster Bujold in seria Chalion, care pare a fi un amestec intre politeismul traditional greco-roman (asemanator cu cel folosit si de G. R. R. Martin) si budism (in special zeul Bastard).

        Earthsea e la fel de arhaic scrisa ca si prima carte din seria Fundatiei si de aia nu as recomanda-o ca prima carte.

        Totusi Mistborn trebuie neaprat inceputa.😀

        O serie mai ciudata scrisa in stilul fabulelor asiatice ar fi „The Chronicles of Master Li and Number Ten Ox” care imi aduce aminte in parte de dialogurile dublate din filmele Japoneze vechi.

      • De când ți-am răspuns la ultimul comentariu tot asta fac, adaug cărți pe listă. Cu excepția ultimei pe care tocmai ai menționat-o, aia cu Master Li, le-am trecut pe toate.😀 Mulțumesc muuuuuuult și aștept și alte recomandări

      • Anonimul de mai jos sunt tot eu dar, in mod ciudat, am fost delogat.

  5. Pingback: Scurte #221 | Assassin CG

  6. Imi place mult recenzie ta si ma bucur ca ti.a placut seria la fel de mult ca mine pana acum:) In legatura cu data se pare ca s.a hotarat sa se lanseze ultima carte pe 20 august 2015:D

    Răspunde
  7. Deci m-ai făcut curioasă în legătură cu seria de mai sus. Dacă o văd la bibliotecă, o iau imediat. Sau dacă e la vreo reducere…
    ADORCOPERA🙂

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: