RSS Feed

Ferdinand I – Intemeietorul Romaniei Mari – Eugen Wolbe

Posted on

Asa cum am spus intr-un articol anterior, imi face placere sa citesc carti de istorie, in special biografii. Am si o anume fascinatie pentru casa regala a Romaniei, asa ca, avand in vedere ca nu am mai citit nimic de genul de ceva timp, m-am gandit ca as putea sa cer de la libraria online Libris o astfel de carte. Am ales „Ferdinand I – Intemeietorul Romaniei Mari” de Eugen Wolbe. Multumesc mult librariei si va reamintesc de multitudinea de carti online pe care o puteti gasi aici, inclusiv un numar de carti in engleza.

Citind la inceputul cartii despre biografie si despre autor, am observat ceva ce m-a pus pe ganduri: autorul, Eugen Wolbe, era un cunoscut al casei regale si a publicat cartea in anii ’30, consultandu-se cu Nicolae Iorga. M-a alarmat putin: inseamna camulte lucruri considerate nepotrivite nu vor fi mentionate sau, daca vor fi, vor fi modificate sau mascate, iar despre viata personala a regelui nu va mentionat mai nimic. In orice caz, doar ceea ce va fi considerat potrivit si in conformitate cu ceea ce se vrea a fi stiut despre familia regala.

Am avut dreptate.

Primele 5 sau 6 capitole au fost despre copilaria si tineretea regelui, pana dupa casatoria cu regina Maria. Mi-au placut, am aflat lucruri noi, nu a fost scrisa greoi.

Apoi a inceput politichia. Muuuuuuulta. Incalcita. Cel putin pentru capsorul meu mai putin dotat pentru asa ceva. Am citit o groaza despre primul razboi mondial, despre politica interna si externa a Romaniei, despre relatiile internationale si despre tot ce vrei, numai despre Ferdinand nu. Asta a durat cam 5 capitole. A urmat inca unul despre monarh, apoi, din nou, inca patru despre politica si relatiile lui cu minoritatile etnice. Doua capitole despre moartea sa si, de la Wolbe special pentru mine, inca unul politic.

Asa cum am banuit, multe lucruri au fost omise, iar altele superb mascate pentru cei care nu stiu mare lucru despre ceea ce s-a intamplat de fapt. Nu ma numar printre ei. Nu m-a pacalit presupusa relatie de dragoste dintre Maria si el, faptul ca nu s-a mentionat nimic despre amanti, despre faptul ca nu toti copiii reginei au fost si ai regelui si asa mai departe.

In vremea in care a fost scrisa si publicata cartea, Carol al II-lea era la domnie. Evident, nu s-a spus nimic despre lipsa lui totala de iresponsabilitate si toate celelalte trasaturi oribile de caracter care stau la baza personalitatii lui. Ma refer aici la om, nu la rege. Se spune chiar ca a renuntat la tron din alte motive decat cele de natura amoroasa. Ha! Sa i-o spuna cui l-o crede.

Cu toate astea, este o carte valoroasa. Mi se pare extrem de util si de interesant sa citesti cat mai multe carti despre acelasi om istoric sau acelasi eveniment. Nu abordeaza tema din acelasi unghi, informatiile pot diferi si, nu in ultimul rand, conteaza perioada in care a fost scrisa. Mi s-a parut  foarte interesant sa observ cum era privit el si fiul sau in epoca in care cel din urma se afla la putere. Merita citita. Daca va place si intelegeti politica, cu atat mai  bine.

6 responses »

  1. Ar trebui sa incerci „Regele Ferdinand” de Ioan Scurtu (poate o gasesti la biblioteca de la editura Garamond), e ceva mai interesanta decat pare cea pe care ai descris-o tu. Nu spun ca e lipsita de <>, dar are si parti in care ti-l descrie pe Ferdinand si pe Maria, relatiile lor, ce s-a intamplat cu Carol al II-lea si cat de autoritar a fost Carol I.
    De exemplu, e un citat frumos de acolo despre ziua in care li s-a serbat logodna celor doi, in care apare si primul rege al Romaniei si din care reiese ca Ferdinand chiar era usor naiv si nu era cine-stie-ce om excesiv de puternic si autoritar, cum a fost Carol I.

    Si eu am o pasiune pentru istoria regalitatii si din punctul meu de vedere, Romania ar trebui sa fie condusa de Mihai I, nu de „stimatii” de acum (a se citi ironia).
    Totusi, nu pot sa fiu in totalitate de acord cu parafraful in care ai scris de Carol al II-lea. E adevarat ca nu a fost cel mai… hm… responabil om in anumite privinte, dar a fost un rege bunicel (Poate nu the best, poate nu a reusit sa aduca tara in cea mai buna forma, dar daca auzi pe cineva care a trait in acele vremuri vorbind despre el, o sa-ti dai seama despre ce vorbesc. S-a staduit si el, in felul lui. A gresi e omeneste. El a fost „mai” om ca ceilalti. Si daca te gandesti, exista pe lumea asta oameni care nici atat cat a realizat el nu ar fi putut sa faca in situatia aceea, nu prea favorabila). Nu incerc sa iti schimb parerea (cum ar putea sa ma interpreteze unii), pur si simplu vreau sa iti arat si un alt punct de vedere.

    Oricum, iti urmaresc blogul de ceva timp, si apreciez originalitatea ta si felul tau de a scrie. Esti foarte talentata si stii sa-ti argumentezi opiniile foate bine. Daca ar fi toti oamenii ca tine, lumea ar fi mai buna (mda, asta a sunat ciudat si batranesc din partea mea). Te-ai gandit vreodata sa scrii o carte?

    Răspunde
    • In mod sigur o sa citesc cartea de Ioan Scurtu, multumesc pentru recomandare. Stiu foarte bine ce lucruri bune a facut Carol al II-lea pentru tara (desi a facut si unele nasoale rau), dar ca om (adica in ceea ce priveste viata lui particulara), a fost un om oribil.
      Mi-ar placea mult ca Romania sa devina din nou monarhie.
      Iti multumesc pentru aprecieri. In ceea ce priveste scrisul unei carti, am avut acum multi ani niste incercari puerile rau de tot. Nu am originalitatea si talentul necesar pentru asa ceva

      Răspunde
      • Da, aici ai dreptate. Carol al II-lea chiar avea – sau mai bine zis era – o problema cand vine vorba de viata personala.

        Si legat de incercarea ta cu scrisul… Ei bine, niciodata nu se stie cat poti sa te schimbi in cativa ani. Eu zic sa mai incerci (chiar daca e vorba de o compunere micuta sau un roman de 1000 de pagini), caci niciodata nu se stie. Bine, asta-i parerea mea, nu pot sa te oblig sa faci ceva ce nu-ti place sau la care crezi ca nu te pricepi. Totusi incercarea moarte n-are.

        Mult succes in continuare😉

      • Multumesc mult! Mai stii? Poate ma pocneste odata talentul! :))

  2. felicitari pentru gusturi ..eu aveam o anume placere sa citesc carti despre Hitler…sau nimic nou pe frontul de vest ..e superb..mi-ai facut pofta de aceste carti de care eu credeam ca m-am lapadat …

    Răspunde
    • Ma bucur tare mult. Citeste cat mai multe! Eu am citit una despre Eca Braun si planuiesc, ca o nenorocita ce sunt, sa citesc Mein Kampf

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: